De ce te-ar interesa?
Una din industriile cele mai afectate de criza mondială COVID-19 este, fără îndoială, cea a transporturilor aeriene. Dar totuși, cât de rău este afectată și care ar putea fi impactul asupra economiei mondiale? Având în vedere cele 70.4 de milioane de locuri de muncă la nivel global susținute de aviație (direct sau indirect) să ne așteptăm la un nou efect de domino asemenea celui generat de criza imobiliară din 2008?
Transporturile aeriene la terapie intensivă
Asociația Internațională a Transportatorilor Aerieni (IATA) a publicat de curând Raportul Bi-anual de performanță economică a industriei aeriene. Deloc surprinzător, 2020 este cel mai rău an din istoria companiilor aeriene, dar proporțiile dezastrului sunt încă greu de procesat. Iată câteva date cu care am rămas eu citind acest raport:
- Se estimează o scădere cu peste 50% a cheltuielilor cu transport aerian în 2020 față de 2019. Mai mult, declinul nu se oprește aici: 2021 va fi la doar 68% față de 2019.
- Transporturile aeriene aduceau 1% din PIB-ul global în 2019, în 2020 vor fi doar 0.5%.
- De la un profit mediu net/pasager de 5.8$ în 2019, se ajunge la o pierdere netă de -37.5$ (!) în 2020.
- Se vor pierde 32 de milioane de locuri de muncă (45% din total)
Posibile consecințe
Din cauza costurilor fixe imense, va exista o presiune uriașă pe companiile aeriene să-și reducă costurile operaționale. Și ghici unde pot fi obținute cele mai mari economii, dacă nu la bugetele de salarii. De aici cele 32 de milioane de locuri de muncă previzionate a fi pierdute. Imaginează-ți efectul numărului ăsta de șomeri asupra economiei mondiale. N-are cum să fie bine…
Mai mult, să nu uităm că transporturile aeriene sunt rețeaua neuronală a economiei globale. De la transportul de mărfuri, la cel de persoane (turiști și oameni de afaceri), un blocaj al acestei industrii va fi similar cu un accident vascular al activității omului modern.
Istoric, industria aeriană a fost una în care guvernele și-au băgat cozile adânc și sistematic: monopoluri de stat, ajutoare preferențiale, investiții „de interes național” etc. Cum bine știm, statul este unul dintre cei mai proști manageri de business. Situația de acum este și mai îngrijorătoare pentru că marii jucători de pe piață nu sunt neapărat și cei mai eficienți din punct de vedere economic, ci mai degrabă cei cu susținerea cea mai mare. Susținere care acum va trebui să fie uriașă pentru a menține aceste companii în viață.
Bineînțeles, din nou vor fi discrepanțe aici, pentru că nu toate guvernele își vor permite să dea ajutoare consistente. Încă o dată, nu neapărat cei mai eficienți vor avea de câștigat, ceea ce va afunda și mai adânc industria transporturilor aeriene în nisipurile mișcătoare ale intervenționismului.
De exemplu, companiile aeriene din America de Nord au primit ajutoare guvernamentale undeva la 25% din venituri, cele din Europa cam 15%, în timp ce companiile din America Latină, Orientul Mijlociu și Africa de-abia dacă au beneficiat de ajutoare guvernamentale la 1% din venituri.
În România, Tarom și Blue Air se pare că vor primi în total 130 de milioane de euro de la guvern, asta în condițiile în care Tarom mai primise un ajutor de 195 de milioane de lei la începutul anului. Poate că o să te întrebi de ce doar Tarom și Blue Air primesc un astfel de ajutor. Cum de o companie ce nu a mai obținut profit din 2007 este menținută în viață artificial de statul atotputernic și alți transportatori (nu neapărat aerieni), care poate erau profitabili înainte de criză, vor ridica copita? Răspunsul: „interesul național”. Cum să piardă statul român din gheare o asemenea industrie „strategică”?
Între timp, Comisia Europeană dă undă verde pentru preluarea de către stat a companiilor cu probleme financiare, din cauza pandemiei. Giganții aerieni, bineînțeles, sunt primii vizați. Stai să vezi acum cât de eficient vor fi conduse toate și cum va reînflori economia Europei datorită capacităților manageriale legendare ale politicienilor! 😭
Dar, să fim optimiști: să ne concentrăm pe ce putem fiecare controla și să sperăm că economia își va reveni repede. Proiecțiile actuale arată o scădere a comerțului global cu 12.9% în 2020, dar o creștere cu 21.3% în 2021. Așa să fie și să ne amintim cu toții de 2020 ca doar un „glitch in the matrix”!
Până una alta, îți recomand episodul cu Cezar Dumitru din România Out of Office, ca să afli destinația de vacanță ideală pentru familiile cu copii – evident, după ce trece pandemia. Ascultă sezonul al 2-lea din podcastul despre carieră și viața în afara ei pe Apple Podcasts sau Spotify.
Spune-le și altora: