fbpx

Vine 5G! Să fugim în munți sau să upgradăm telefonul?

5G

De ce te-ar interesa?

Mai mult ca sigur ai auzit de noua generație de rețele celulare, cunoscută sub denumirea de 5G. Pe de o parte, sunt companiile de telecomunicații, care au început deja și în România să promoveze avantajele tehnologiei prin diverse mijloace (reclame, demonstrații etc), pe de altă parte, sunt destule voci, mai ales în spațiul online, care susțin diverse scenarii apocaliptice legate de impactul pe care îl va avea asupra sănătății.

Prin urmare, noi ce să facem? Fie credem argumentele celor care încearcă să ne convingă că noua tehnologie va avea un efect catastrofal asupra noastră, fie ne vedem de treabă și, eventual, ne upgradăm telefonul pentru a beneficia de toate avantajele. Iată mai jos principalele puncte de vedere și concluzia la care am ajuns eu.

Ce este 5G și la ce folosește?

5G este cel mai mare salt tehnologic din ultimul deceniu în ceea ce privește conectivitatea la rețelele celulare.

5g

Tehnologia celulară a început să devină populară pentru consumatori în anii ’80, prin standardul 1G, care permitea exclusiv voce. A urmat apoi 2G, care a adăugat SMS-urile și internetul la viteze foarte scăzute, prin anii ’90. În anii 2000 a apărut 3G, cu viteze de până la 21 Mbps, ce începea deja să permită apelurile video. Anii 2010 au adus 4G, cu viteza sa de 100 Mbps și streaming-ul video la rezoluție foarte bună.

Deceniul 2020 va fi dominat de 5G. Vitezele incredibile pe care le poate atinge (până la de 100 de ori cele din prezent!) vor deschide niște posibilități la care ne e și greu să ne gândim acum. Vei putea descărca un film Full HD în căteva secunde, față de 15-20 de minute în prezent!

Dar nu e vorba numai de viteză. Mai este și un termen numit latență (engl. latency). Când dai o comandă pe un smartphone acum (de exemplu să deschidă o pagină web), durează un pic până primești răspunsul așteptat. 5G va reduce tot cam de 100 de ori și acest timp. Sigur că pentru a deschide o poză pe Facebook, diferența între 1 și 100 milisecunde s-ar putea să nu fie așa importantă, dar pentru alte aplicații este crucială. Gândește-te, de exemplu, la datele pe care trebuie să le proceseze în timp real o mașină autonomă. Timpul mediu de reacție al unui om la un stimul vizual este de 250 milisecunde. Cum va fi când o mașină va putea reacționa de 250 de ori mai repede decât șoferul?

Ca să nu mai vorbim că 5G este o tehnologie mult mai ieftină, cu acoperire mai bună și mai eficientă din punct de vedere energetic.

În mod cert, 5G nu este doar despre să ni se încarce mai repede fluxul de Facebook în stație la tramvai! 🙂 O parte din aplicațiile sale poate că nici nu le conștientizăm încă. Dar iată cele mai plauzibile dintre acestea:

  • Conectarea autovehiculelor autonome la lumea înconjurătoare și între ele;
  • Realitatea augmentată:
    • doctorii vor putea face operații mult mai exacte (chiar și de la distanță!), folosind ochelari speciali și/sau roboți specializați
    • urmărești un meci de fotbal și pe ecran vei putea apăsa pe un jucător pentru a vedea statistici în timp real: viteză, număr de pase, kilometri alergați etc.
  • Traducere vocală simultană
  • Dezvoltarea exponențială a IoT (Internet of Things) – toate aparatele inteligente vor putea comunica între ele și casa ta va deveni cu adevărat “smart”
  • Aplicații industriale nenumărate: roboți cu inteligență artificială care învață singuri cum să devină mai eficienți, reduceri masive de costuri etc

De ce să ne fie frică?

frică de 5G

Au circulat o vreme pe Facebook tot felul de articole despre efectele dezastroase ale noilor antene 5G asupra organismelor și diverse conspirații ale statelor și multinaționalelor care le ascund de publicul larg. A fost chiar o știre virală conform căreia 300 de păsări au căzut din cer în Olanda, murind pe loc din cauza unui test 5G efectuat în zonă (s-a dovedit a fi falsă, testul având de fapt loc cu câteva luni înainte).

De la extinderea masivă a telefoanelor celulare în anii ’90, oamenii de știință au căutat să descopere dacă există efecte ale radiației electromagnetice asupra organismelor umane. În 2011, un grup internațional de 30 de cercetători au publicat un studiu menit să identifice o legătură între folosirea telefoanelor mobile și gliomul, un cancer al sistemului nervos central. Concluzia a fost că “o interpretare cauzală între expunerea la radiațiile electromagnetice emise de telefoanele mobile și gliom este posibilă”. Astfel, radiația electromagnetică a fost clasificată în mod oficial ca “posibil cancerigenă” (grupa 2B). E de menționat totuși că din aceeași grupă 2B mai fac parte, printre multe altele, murăturile și extractele din frunzele de aloe vera. Mai mult, până în 2016 și cafeaua era pe lista asta. (Stați liniștiți! Acum cafeaua e în grupa 3 -“neclasificabilă ca și cancerigenă pentru oameni”). Practic, despre factorii “posibili cancerigeni” nu se știe încă dacă și în ce măsură sunt nocivi, neexistând date suficient de concludente. Organizația Mondială a Sănătății a demarat un studiu separat, ale cărui concluzii nu sunt încă publicate. Punctul de vedere oficial actual al OMS este că “în ciuda cercetărilor intense, în prezent nu există nicio dovadă că expunerea la câmpuri electromagnetice de nivel scăzut este nocivă sănătații umane”.

Desigur, iubitorii de conspirații n-aveau cum să rateze un subiect atât de juicy. Chiar de curând am primit în feed-ul de Facebook un articol originar de pe un site rusesc(!), care susține că Japonia tocmai ce a interzis tehnologia 5G din motive de sănătate. Evident, pură invenție, că doar internetul suportă orice! Conspirația poate fi și de partea cealaltă a baricadei. Un articol din New York Times susține că în spatele valului de dezinformări legate de 5G stă Rusia, care a cam pierdut startul cu noua tehnologie și acum încearcă să câștige timp, până recuperează. 

Am avut ocazia să-l întâlnesc la GoTech World 2019 pe Jean-Pierre Bienaimé, președinte al IREST (Institutul de Cercetări Economice și Sociale în Telecomunicații din Franța) și l-am întrebat despre aceste îngrijorări legate de 5G și efectele asupra sănătății. Citez cu aproximație din memorie răspunsul lui, care mi s-a părut sincer : “Nu e vorba doar despre 5G, ci și despre rețelele actuale 3G și 4G. Deși este improbabil să fie cu adevărat nocive, în fapt încă nu avem suficiente date care să confirme sau să infirme această teorie. N-avem nimic de pierdut dacă nu ținem telefonul sub pernă în fiecare noapte, mai ales în cazul copiilor. Dar asta nu înseamnă că trebuie să renunțăm acum la orice contact cu această tehnologie”

Concluzie

Realitatea e că nu știm încă 100% dacă și în ce măsură radiațiile electromagnetice care ne înconjoară zi de zi sunt nocive sănătății. Dar ele sunt în aceeași grupă de risc cu castraveții murați, așa că eu, unul, nu sunt foarte panicat. Cert este că nu doar 5G ar fi problema, ci tot spectrul de radiații electromagnetice.

Am stat și am analizat ce opțiuni am:

1. Consider posibilitatea ca toate aceste tehnologii să fie nocive pentru mine și familia mea și decid că nu vreau să-mi asum riscul. În acest caz, nu ar fi suficient să mă plâng pe Facebook sau la bere cu prietenii. Fie m-aș lupta cu sistemul, încercând să scot cu totul rețelele celulare măcar din orașul meu (oare ce șanse de reușită aș avea?), fie m-aș muta undeva în munți, unde încă mai sunt câteva zone fără semnal (până vine Elon Musk cu sateliții săi și aduce internet de sus peste tot). Nu prea văd cum ar fi o cale de mijloc, în care să cred că sunt bombardat în continuu cu radiații cancerigene și eu să-mi văd liniștit de viață.

2. Mă bazez pe bunul meu simț și pe comportamentul sutelor de mii de oameni de știință care ei înșiși nu par cu bagajele făcute să fugă în munți. În acest caz, nu pot decât să aștept cu nerăbdare probabil cel mai intersant deceniu din istoria omenirii de până acum, cel puțin din punct de vedere tehnologic.

Cum probabil ați realizat din tonul general al acestui articol, m-am decis să merg pe cea de-a doua variantă, fiind până la urmă cea mai fezabilă din punct de vedere practic (și, de ce nu, cea mai plauzibilă). Sigur, că viitorul ne va spune dacă am luat sau nu decizia corectă. Așa cum a fost și în cazul celor care prin secolul al XIX-lea susțineau că dacă Dumnezeu ar fi dorit ca oamenii să călătorească cu “viteza înfricoșătoare de 15 mile/h (24 km/h), El ne-ar fi dat de veste prin Sfinții Profeți”.

Spune-le și altora:

0 0 vote
Article Rating
guest
0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
0
Would love your thoughts, please comment.x
()
x